TAIEREA ARBORILOR DE PAULOWNIA LA BAZA TULPINII INAINTE DE PRIMUL AN DE LA PLANTARE

Potarea (taierea) arborilor, a pomilor fructiferi, a puietilor lignifiati de diferite dimensiuni de la colet (baza tulpinii) nu este o operatiune noua. Stramosii nostri o aplicau in urma cu sute de ani pentru a obtine recolte mai bogate intr-un interval de timp cat mai scurt de la plantare. Ei au observat ca puietul taiat de la nivelul solului se dezvolta mult mai frumos in perioada urmatoare de vegetatie, are o consistenta si un grad de lignifiere mai ridicat in timp ce radacina capata vigoarea, forta necesara penetrarii strarturilor de sol tari, neafanate din adancime.

Timpul a demonstrat ca arborii tineri, in special cei cu radacini pivotante, inmultiti prin insamantare, nu prin imbutasire, prefera acest procedeu de taiere a tulpinii in apropierea superioara a primului nod vizibil.

Revenind la arborele nostru, momentul ideal de plantare a puietilor de Paulownia este primavara tarzie, luna mai. Acestia vor creste pana la aparitia frigului, in luna octombrie sau noiembrie; dupa primele 2-3 nopti cu temperaturi negative, frunzele se vor inegri brusc si vor cadea, va ramane doar partea lignifiata a tulpinii, planta intrand in perioada de repaus vegetativ. La acel moment, in conditiile unei plantari adecvate, a unui sol aerisit, drenat, a unei irigari corespunzatoare si a eliminarii sau taierii buruienilor, a concurentei la alimentare din apropierea puietilor de Paulownia de-a lungul anului, arborii de Paulownia trebuie sa aiba intre 2 si 4 metri inaltime.

Am primit multe intrebari referitoare la momentul ideal de potare a puietilor la colet sau de taiere la baza tulpinii. Raspunsul este foarte simplu: atata timp cat arborele este in perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu, iarna si inceputul primaverii) orice moment din acest interval este foarte bun pentru potare. Totusi, exista o explicatie pertinenta pentru care societatea noastra alege sa taie tinerii arbori de Paulownia de la baza tulpinii in luna februarie sau martie, la sfarsitul iernii: in situatia in care aceasta operatiune are loc la inceputul dormantului (repausului vegetativ) – luna noiembrie – in locul taierii tulpinei se va crea un excedent de seva. Din cauza faptului ca aceasta este goala in interior, tulpinile fragede de Paulownia avand structura tubulara, in urma frigului, a temperaturilor joase care vor urma, aceasta seva va ingheta si se va transforma intr-un dop. Dopul de gheata va cobora prin tulpina tubulara ramasa si va ajunge in scurt timp la radacina, fenomen care poate fi fatal pentru arborele de Paulownia.

Oricat de drastica ar parea operatia de taiere a arborilor la nivelul solului, aceasta este una deosebit de importanta in vederea unei evolutii ulterioare corespunzatoare. Chiar daca la prima vedere intregul an vegetativ al puietilor se pierde, in realitate avantajele pe care acest procedeu le ofera (inradacinarea mai buna, consistenta, lignifiere, forta de crestere superioara a noului lastar un anul al doilea) asigura in timp recuperarea completa a primelor sase luni de crestere “pierdute” la potare.